頁: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
De bărbați
: din "Antimetafizica", Editura Cartea Românească, București 1985
 短編 2005-05-17 (13645 ヒット数)
De dragoste
:
詩 2002-06-25 (10636 ヒット数)
De dragoste lividă
:
詩 2010-09-03 (11000 ヒット数)
De dragoste, de nu...
:
詩 2009-05-24 (8714 ヒット数)
De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(I)
:
詩 2009-08-04 (8907 ヒット数)
De la cenușiu metalic la roz, și înapoi la cenușiu metalic(II)
:
詩 2009-08-04 (9269 ヒット数)
De o vină pe care noi nu o știm
:
詩 2003-03-16 (9841 ヒット数)
De Rerum
:
詩 2005-07-05 (8759 ヒット数)
Deci voi sta
:
詩 2009-08-18 (9877 ヒット数)
Declarația dreptului dragostelor omului
:
詩 2003-03-09 (10142 ヒット数)
Defăimarea răului
:
詩 2009-05-05 (8740 ヒット数)
Delphi
:
詩 2006-05-21 (8813 ヒット数)
Deodată am auzit ploaia venind...
:
詩 2009-08-05 (20006 ヒット数)
Descântec
:
詩 2009-05-24 (9422 ヒット数)
Descrierea realului
:
詩 2009-08-04 (8801 ヒット数)
Descripție
:
詩 2009-04-18 (9168 ヒット数)
Desen pe o aripă
:
詩 2003-03-30 (10655 ヒット数)
Deșert
:
詩 2009-06-30 (9975 ヒット数)
Deși
:
詩 2003-03-31 (14904 ヒット数)
Desigur
:
詩 2020-11-25 (3680 ヒット数)
Despre cuvinte si limbaj
:
短編 2003-11-04 (19574 ヒット数)
Despre lupul singuratic
:
詩 2009-08-03 (11026 ヒット数)
Despre originea morții
:
詩 2009-08-04 (10542 ヒット数)
despre poeti
:
個人の世界 2003-09-05 (10158 ヒット数)
Despre starea de zbatere
: Măreția frigului (1972)
詩 2005-08-30 (8845 ヒット数)
Despre unele si despre altele sau mai precis despre una, despre alta
:
個人の世界 2003-04-10 (9809 ヒット数)
Destăinuire către Apolo
:
詩 2009-04-18 (11520 ヒット数)
Destin
:
詩 2002-10-19 (13589 ヒット数)
Dezamăgire
:
詩 2009-08-04 (11099 ヒット数)
Dezîmblânzirea
:
詩 2003-03-02 (10992 ヒット数)
Dialog cu oda în metru antic
:
詩 2003-03-20 (17147 ヒット数)
Dialogul
:
詩 2009-08-04 (8883 ヒット数)
Dimineață marină
:
詩 2002-10-20 (9074 ヒット数)
Din această carcasă
:
詩 2009-04-10 (9010 ヒット数)
Din când în când
:
詩 2009-08-03 (8565 ヒット数)
Din lung prelung de Câmpulung
: (În "Fiziologia Poeziei")
短編 2008-12-07 (19872 ヒット数)
Din nou, noi
:
詩 2002-06-25 (9455 ヒット数)
Din timpul unei zile
:
詩 2009-07-08 (7267 ヒット数)
Dinți
:
詩 2009-06-27 (9680 ヒット数)
Dis-de-dimineață
:
詩 2003-03-26 (10919 ヒット数)
Doi cai
:
詩 2009-07-24 (9757 ヒット数)
Doi câte doi
:
詩 2014-07-16 (7127 ヒット数)
Doină
:
詩 2003-03-11 (8683 ヒット数)
Doină
:
詩 2005-11-25 (8997 ヒット数)
Doină
:
詩 2011-11-08 (11670 ヒット数)
Dora
:
詩 2002-08-27 (18159 ヒット数)
Douăsprezece noaptea, cu dor
:
詩 2003-02-22 (8850 ヒット数)
Dreptul la timp
:
詩 2002-06-25 (11671 ヒット数)
Dreptul la timp II
:
詩 2002-06-25 (8457 ヒット数)
Dreptul la timp III
:
詩 2004-07-29 (9092 ヒット数)
頁: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
プロファイル Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
推薦された作品
