頁: 3 : 2 : 1
Două imnuri
: Ființele abstracte, 1966
 詩 2018-07-24 (2480 ヒット数)
1 noiembrie
:
詩 2017-04-10 (3052 ヒット数)
19 octombrie
: din Lumină din lumină (1993)
詩 2010-03-07 (5283 ヒット数)
A avea trup
:
詩 2017-04-11 (2714 ヒット数)
A scrie
:
詩 2009-08-19 (12435 ヒット数)
Aceasta este ora de spital
: din Jurământul de sărăcie, castitate și supunere (1972)
詩 2010-03-08 (5058 ヒット数)
Acvariu
:
詩 2017-04-09 (2785 ヒット数)
Alb și negru
: „Ființele abstracte și alte poezii”
詩 2018-07-31 (2105 ヒット数)
Albastrul de Voroneț
: din „Ceremonie de iarnă”, 1965, Ed. pentru Literatură, Colecția „Luceafărul”
詩 2011-02-14 (4346 ヒット数)
Amintire
: „Ființele abstracte și alte poezii”
詩 2018-08-03 (2432 ヒット数)
Andantino religioso
: „Ființele abstracte și alte poezii”
詩 2018-08-02 (2208 ヒット数)
Aprilie
:
詩 2017-04-13 (2714 ヒット数)
Băiatul din vis
: Ceremonie de iarnă (1965)
詩 2018-07-18 (2326 ヒット数)
Baladă
:
詩 2017-04-10 (2651 ヒット数)
Bereta roșie a lui Paracelsus
: „Ființele abstracte și alte poezii”
詩 2018-08-02 (2107 ヒット数)
Călăreț
: Ființele abstracte, 1966
詩 2018-07-25 (2234 ヒット数)
頁: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
プロファイル Gabriela Melinescu
Gabriela Melinescu (n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătorie cu suedezul René Coeckelberghs.
După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele Femeia și Luceafărul. În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale.
Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de versuri:
1965 - Ceremonie de iarnă, Editura Pentru Literatură (sau EPL)
1967 - Ființe abstracte, Editura Tineretului
1968 - Înăuntrul Legii , EPL
1970 - O boală de origine divină, Editura Albatros
1972 - Jurăminte de sărăcie, castitate și supunere, Editura Eminescu - câștigătoare a premiului Uniunii Scriitorilor din România
1972 - Murmurul lumii, Editura Albatros
1975 - Împotriva celui iubit, Editura Eminescu
A mai publicat un volum de proză, Bobinocarii (EPL, 1969), o carte pentru copii, Cârma cu doua corăbii (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, Viața cere viață (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975).
După revoluția din 1989 a mai publicat trei volume dintr-un Jurnal suedez, la Editura Polirom, bine primite de critica literară din țară.
În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de versuri și 9 volume de proză, incluzând Ușa interzisă, urmat de :
1977 - Den befruktande guden (Dumnezeul fecund), René Coeckelberghs Förlag
1977 - Lögnens fader (Tatăl minciunii), René Coeckelberghs Förlag
1979 - Tålamodets barn (Copiii răbdării), René Coeckelberghs Förlag
1981 - Vargarnas himlafärd (Lupii urcă în cer),René Coeckelberghs Förlag
1988 - Gatans drottning (Regina străzii),René Coeckelberghs Förlag
1991 - Fågelmannen (Omul pasăre), Eva Bonniers Förlag. In același an lui Melinescu îi este decernat premiul academiei "De Nio"
1993 - Ljus mot ljus (Lumină spre lumină), Albert Bonniers Förlag
1998 - Ruggningar (Schimbarea penelor), Albert Bonniers Förlag
2003 - Hemma utomlands ("Acasă într-o țară străină"), Albert Bonniers Förlag. În același an lui Melinescu îi este decernat pentru a doua oară premiul Academiei "De Nio"
Premii și distincții
În 2002 a primit premiul Albert Bonniers pentru “opera omnia”.
Tot în 2002 a primit premiul Nichita Stănescu al Academiei Române, iar în anul 2004 premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga sa carieră.
|
推薦された作品
