MIHAELA este o poetă română contemporană, cunoscută pentru lirica sa melancolică și intens confesivă. Crescută într-un cartier aproape de țărm, și-a petrecut copilăria ascultând sirenele portului și zgomotul valurilor, elemente care au devenit simboluri recurente în creația ei. A studiat in Constanța, pe care o numește „singurul oraș unde pot respira ca un om întreg”.
De remarcat in scrisul ei imaginile sale senzoriale si intens metaforice și pentru felul în care transformă scriitura într-un spațiu afectiv si emotional. Ea îmbină realismul dur al cotidianului cu fragilitatea emoțiilor feminine.
Criticii o caracterizează ca pe o voce „nocturn-melancolică”, cu un timbru confesiv limpede, dar tăios, capabilă să transforme versul într-o hartă a inimii.