agonia
japanese

v3
 

Agonia.net | ポリシー | Mission お問い合わせ | 会員登録
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


同じ作家の作品


この作品の翻訳
0

 会員のコメント


print e-mail
表示: 7638 .



Elegia unui număr militar
[ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
から [Adrian_Paunescu ]

2005-05-13  | [この作品をこのようにご覧ください romana]    |  次の方が提供されました error



Cîtă luptă e în frunză, cîtă moarte e-n copac,
Uite că se face noapte, mă consum și plîng și tac,
De-aș putea să trec în toate, ca un abur vegetal,
Să fiu creanga ce ornează capul tînărului cal.

Am fost om și sînt un număr, de nici eu nu mă mai știu,
De sînt plus sau de sînt minus, de sînt mort sau de sînt
viu,

Am intrat în socoteala nu știu cărui proiectant,
Care face mori de oase ce produc numai neant.

Foaie verde care cade, foaie verde care-a fost,
Eram om și sînt un număr, fără nici un fel de rost,
Nu mă știu pe mine însumi, nu mai știu nimic, nimic,
Și, probabil, asta-i soarta fiecărui număr mic.

Frunza cade în computer, noi cu ea cădem și noi,
De la plus pînă la minus pleacă numere-n război,
Pleacă numere în moarte, pleacă moartea pe pămînt,
Foaie verde frunză moartă, foaie verde arbor frînt.

Am pretenții numeroase, vreau să fiu cine sînt eu
Și mi-e bine, tot atîta cît mi-e rău și cît mi-e greu,
Dați-mi frunza, să m-acopăr, creangă vie să devin,
Agățată moale-n coama armăsarului divin.

Risipiți-mi fostul nume, într-o urnă în mormînt,
Cine-am fost nu mai contează, nu contează cine sînt,
Elegia unui număr, lîngă ruga unui pom,
E mai grea ca elegia, prin cuvînt, a unui om.

Foaie verde, foaie tristă, foaie număr, foaie tot,
Pădurarii trec pe-aicea și nimic nu mă socot,
Adunare și scădere, înmulțiri și împărțiri,
Obosite-mi sînt de-acestea nervii de nervuri subțiri.

Am să plec, să fiu podoabă, la o nuntă cu noroc,
Pînă cînd, uscat, voi trece în uitare și în foc.

"Criticului Eugen Simion, arhitect al noii generații
literare"
Vol. "Locuri comune"
Editura Albatros 1986

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii 文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 poezii
poezii
poezii  検索  Agonia.Net  

許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!