Ciudat. Eu sunt un om sărac,
Dar la o umbră dacă stau,
De unde am, de unde nu am,
Ceva tot trebuie să dau.

Apusului, la care unii
Nu-i dau nimic că-i auresc,
Eu și lumina pentru alții
Cu mii de visuri o plătesc.

Pe orice zâmbet sau privire,
Chiar pentru cei ce-mi sunt dușmani,
Eu cheltuiesc lumini atâtea,
Cât mi-ar ajunge mii de ani.