Cântecul carelor pe drumuri prăfuite,
Cântecul vântului de vară printre frunzarele adormite,
Cântecul macilor aprinși pe răzoare, cântecul sapei
în țarina fierbinte,
Cântecul lucios al secerei, cântecul care nu înșeală,
care nu minte;
Cântecul vindecător ca o rugăciune în nevoi,
Cântecul sfânt al brazdei, cântecul mătăsoaselor ploi;
Cântecul ierburilor și al miriștilor întomnate,
Cântecul plin al grânarelor și al viilor îmbatate;
Cântecul spornic al batozelor, vara la treerat -
Cântecul de noapte al greierilor, sub cerul îngândurat;
Cântecul prigoriilor, prevestitor de ploaie, cântecul
dorului fugit
Departe, în fundul câmpului amurgit...
O, cântec greu, a toate cuprinzător și a toate
Harnic stăpân, te-abate spre mine, te-abate!
De mult te cunosc, de copil,
Din soare, din codri, din vânt...
Batrâne vin, adu-mi-l,
Cântă, mi-l cântă, frate pământ!