会員のコメント
agonia japanese v3 |
Agonia.net | ポリシー | Mission | お問い合わせ | 会員登録 | ||||
記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 詩 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル | ||||||
|
||||||
agonia 推薦された作品
Romanian Spell-Checker お問い合わせ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-25 | [この作品をこのようにご覧ください romana] | 次の方が提供されました olivia pirvu
În nesfîrșirea mea nesigură, eu sînt
o fiară de lumină, încolțită de frunzele și de greșeala sa: pădurea-i deasă; semenii mei trec pe-aici, foind, se-ntorc sau rătăcesc; eu mă retrag în vreme-aceasta însoțit de garda mie azi de timp impusă: tălăzuiri de mări și aștrii nopții. E larg; puțin e, rar și este totul. De ochii mulți văzuți de ochii mei, de-atîtea sărutări pe gura mea, de-atîta fum ce mi-a-necat gîtlejul din trenurile de odinioară: atîtea gări bătrîne, fără milă, și colb din librării fără de număr, eu omul, muritor, am obosit de ochi, de sărutări, de fum, de drumuri, de cărți mai îndesate ca pămîntul. Acum, în miez de codru rătăcit, vuiet dușman aud și mă-nspăimînt nu de ceilalți, ci chiar de mine însumi, de convorbirea fără de sfîrșit, de corul ce cînta mereu cu noi și tîlcurile sure ale vieții. Pentru c-odată, pentru că un glas, doar o silabă, clipa de tăcere, ori zvonul ne-ngropat al unui val m-așază față-n față cu-adevărul, și nu mai e nimic de tălmăcit, nici de vorbit, căci asta era totul: și porțile pădurii s-au închis, colindă soare deschizînd frunzișuri, se-nalță luna precum rodul alb, și omul împăcat acceptă soarta.
|
||||||||
文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 | |||||||||
許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー