会員のコメント
agonia japanese v3 |
Agonia.net | ポリシー | Mission | お問い合わせ | 会員登録 | ||||
記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 詩 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル | ||||||
|
||||||
agonia 推薦された作品
Romanian Spell-Checker お問い合わせ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-30 | [この作品をこのようにご覧ください romana] | 次の方が提供されました Florin Hulubei
Era o dimineață precum toate,
Treceau, la fel, tramvaie dungate Ca niște porci mistreți domesticiți, Și negre diligențe cu bandiți. Oprise tocmai, scurt, lângă havuz, Din altă mahala, un autobuz. Și m-am uitat cum mă dau jos și bat La frizeria joasă, cu macat, Știam tot ce va fi, știam prea bine Și n-am intrat înuntru, după mine. Sunat-au tricolor mătănii roase Frizerul, ce de ușă le-atârnase, Þipat-a papagalul ca-ntr-o doară De-o tijă văruită prins cu sfoară Și la un semn, că m-am simțit și prost, Mișcatu-s-au clienții fără rost. M-am așezat în cel din urmă jeț, Era sculptat dintr-un calcar de preț, Avea, de aur, frunze încrustate, Pe laturile-i strâmbe zăceau late Pedale de argint. Și m-a-nălțat Prea sus, o calfă, când le-a apăsat. Știam că trupul gras mi-era de ceară Rozalbă sub veșmintele de seară, Simțeam sub fard bătând a hrizopraz C-aveam doar jumătate de obraz, Iar firele de păr erau cusute Din fire de metaluri neștiute. O! când am vrut să spun ca să mă tundă Deodată toți au dat să se ascundă, Dar au rămas pe loc ca mai-nainte: Eu fluieram letargic dintr-un dinte. Am ridicat un deget și l –am rupt Să-l pun chiar la oglindă, dedesupt, Și m-am privit în repetat decor Cum stau zburlit și înspăimântător, Atât de singur lângă toți acei Clienți și calfe strâmbe și femei Cu grijă măturând pe dale plete Magnetic strânse tot pe lângă ghete. Apoi, cu o mașină muribundă, O insă început-a să mă tundă: Era atât de gingașă, de nouă, Că geamul dinspre drum s-a stins în rouă Și ne-a cuprins în marele salon Un matineu lăptos, ca de neon. Dormea o spaimă-n dulcele-i viscere Când m-a privit să afle ce-i voi cere, Și dacă m-am uitat în ochiul unic La ea, albastru și catalaunic, Precum atunci când mi-a mai fost odată De spadă veche barba retezată, A tremurat întreagă și mi-a zis Că mă iubește încă dintr-un vis. Atunci am înlemnit și-am cunoscut Că vom rămâne ca la-nceput, Eternități, cu zgomot, când au uns, De foarfeci și mașini de tuns, Acea încețoșată frizerie, Și-am zăbovit acolo pe vecie. Când m-am urcat apoi în autobuz Murise dimineața la havuz Și tot așa se-ndepărtau cu toate Tramvaiele algebric legănate.
|
||||||||
文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 | |||||||||
許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー