会員のコメント
agonia japanese v3 |
Agonia.net | ポリシー | Mission | お問い合わせ | 会員登録 | ||||
記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 詩 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル | ||||||
|
||||||
agonia 推薦された作品
Romanian Spell-Checker お問い合わせ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-04-06 | [この作品をこのようにご覧ください romana] | 次の方が提供されました Stancu Ciprian Cosmin
1
Þi-a însemnat natura prin trăsnet unde stai Zdrelindu-ți-o, cu flăcări primejdioase, casa. E semn de neastâmpăr și de noroc - să-l ai Până când neagra doamnă o să-și învârtă coasa. Tu ai luat mistria și gurile spărturii Le-ai astupat croindu-ți sălașul iar curat, Orgolios cerându-i în viitor naturii Un semn mai nobil și mai cizelat. 2 Prea multă grabă-n viața ta Drum prea-nclinat au fost să-ți mai aștearnă, Când te-au înmugurit din lut și stea În dimineața tulbure de iarnă! Fugind cântau copiii trist colind, Zbura colindul, irosindu-și ultima silabă, Trecea-nainte iarna rece clănțănind, Lupi albi o alungau urlând a grabă. Doar cariul într-al timpului crivat Nepăsător bătea și măsurat. 3 Și-a murdărit herminele omătul. A putrezit în soare pe încetul, Din tuiuri crude flutura brădetul. Iar florile-ntrebau cu glasuri moi: - Unde te duci și mic și fără noi? Þi-a spus regina surelor furnici: - Nu mai putem să te urmăm de-aici... Iar ursu-a dat înduioșat din labă Și s-a întors, că are altă treabă. Mergeai tăcut, poate fugeai, săgeată, Dup-o poruncă-n tine încuiată, Și-o clipă doar descumpănit ai stat în drum Când te-ai visat, mergând, cum ești acum. 4 Ea ți-a zâmbit rotind tremurătoare Multicolore aripi de răcoare, Și glasul ei s-a risipit în melodii Ca un ciorchin de clopote-argintii, Iar brațele-i au prins să se dezbine Ca niște șerpi de flacără spre tine. Petala gurii, desfăcut-abia, Þi-ai țuguiat-o a sărut spre ea. Dar împlinirea-n aer s-a topit Lăsându-te hazliu și umilit. 5 Pădurea ta mai lumina-mpăcată Cu mirt în flori și-n ape cu făclii, Dar trăsnet lung se coborâse din tării În verdea catedrală despicată. Ai cunoscut că liniștea s-a stins, De-acuma ție n-o să-ți mai revie Decât, înșelătoare, o stafie Cu pasul dincolo de vis prelins. Vedeai tălăzuind ca mări de pară, Prin crăpătură, lumea de afară, Și ai sărit încins de-nfrigurare În primul tău botez și scăldătoare. 6 Þi s-a-ntâmplat ceva; nu ai să spui Acel ceva, din neguri, nimănui, Pentru că de atunci în strat de vremi Tu cauți puritatea și o chemi. Ai iscodit-o-n nouri ori în munte, Între copii și-n Marele Păcat, Dar țeasta ta, nimbată alb de frunte, În fața ei nu s-a-nclinat. Căci n-ai găsit-o, n-ai găsit-o, nu, Era ascunsă-n miezuri ori prea topită-n spații, În firul singuratic de nea care căzu, Ori în întreaga togă ce moaie-n alb Carpații. Fierbinte cercetând-o bucată cu bucată, Pierdeai înfățișarea-i și o stricai ușor - Așa cum nu a aduce a oameni niciodată Desfiguratul fum de cremator. Dar îți trimise rază înalta stea polară Menindu-ți cugetarea în sensuri să-ți împarți, Cum magica lumină a lămpilor de cuarț Uluitoare taine sub ochi îți desfășoară, Filigrinată-n fire de purpurie pară Atoateschimbătoare, țesută din scântei. Ai înțeles ideea de om întâia oară Tu, nărăvitul, lacom la idei.
|
||||||||
文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 | |||||||||
許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー