Titlu original: Prolog de „Los intereses creados” (1907)

Notă editorială: Unul dintre cele mai faimoase prologuri din istoria teatrului hispanic, o meditație asupra iluziei scenice, a naturii umane și a dualității dintre suflet și interesul material.

Prolog
(Se ridică cortina. În fața unei pânze pictate ce înfățișează o piațetă dintr-un oraș vechi, își face apariția Crispín, îmbrăcat în haine de farsor italian.)

Crispín:
Onorată adunare! Iată-ne în fața dumneavoastră. Aceasta nu este o poveste din vremurile noastre, dar nici atât de veche încât să fi fost uitată. Este o farsă de marionete.
Păpușile acestea nu au altă ambiție decât să vă înfățișeze o părticică din marea comedie a lumii. Unii dintre noi suntem buni, alții răi; unii înțelepți, alții nebuni; bogați sau săraci, nobili sau plebei. Dar toți suntem mișcați de aceleași fire: interesele noastre.
Piesa noastră este o fantezie ușoară, concepută în maniera vechilor comedii italiene. Veți recunoaște măștile de odinioară: pe bătrânul căpitan plin de morgă, pe moșneagul hrăpăreț, pe servitorul viclean și pe cel credincios, pe îndrăgostitul sentimental și pe domnița pură.
Însă nu priviți doar la fețele lor din lemn vopsit și nici la firele vizibile care le mișcă picioarele. Priviți înlăuntrul lor! Căci în spatele fiecărei marionete din această comedie se ascunde o inimă omenească. Veți vedea cum, uneori, din cele mai josnice uneltiri ale interesului material se aprinde o scânteie de iubire adevărată; iar alteori, cum cele mai înalte idealuri se poticnesc în mizeriile de zi cu zi.
Dacă v-am smuls un zâmbet, munca noastră e răsplătită. Dacă v-am provocat o gândire adâncă, misiunea noastră e împlinită. Luați loc, așadar, și îngăduiți iluziei să vă prindă în mrejele ei. Comedia începe!