Emil Cioran[Emil_Cioran]

住所: Rășinari, Sibiu
母国語


プロファイル Emil Cioran

個人的ホームページ Emil Cioran


 この作家のリンク : 

最近投稿された作品

最近投稿された作品

コメント:

図書館の中の作品:

頁: 1

A nu mai putea trăi :
個人の世界 2002-08-08 (17786 ヒット数)

A ști că mori :
個人の世界 2004-02-21 (13254 ヒット数)

amurgul gândurilor - 1 :
個人の世界 2004-03-01 (14271 ヒット数)

amurgul gândurilor - 2 :
個人の世界 2004-03-01 (12054 ヒット数)

amurgul gândurilor - 3 :
個人の世界 2004-03-01 (12379 ヒット数)

Aroganța rugăciunii : fragment
個人の世界 2005-03-02 (14358 ヒット数)

Caiete (1957-1965) : fragmente
個人の世界 2009-04-28 (14297 ヒット数)

Caiete (1966-1968) : fragmente
個人の世界 2009-04-28 (11273 ヒット数)

Caiete (1969-1972) : fragmente
個人の世界 2009-04-28 (10279 ヒット数)

Cât de departe sunt toate! :
個人の世界 2002-07-12 (10691 ヒット数)

gânduri :
個人の世界 2002-06-24 (10544 ヒット数)

Gânduri :
個人の世界 2006-03-30 (12339 ヒット数)

Îndreptar pătimaș :
個人の世界 2003-02-23 (9665 ヒット数)

Îndreptar pătimaș (2) :
個人の世界 2003-02-23 (8589 ヒット数)

Jurământ vieții :
個人の世界 2003-01-20 (7836 ヒット数)

Maxime și cugetări :
個人の世界 2009-09-04 (13190 ヒット数)

Maxime și cugetări(II) :
個人の世界 2009-12-20 (7594 ヒット数)

Monopolul suferinței :
個人の世界 2002-09-22 (7467 ヒット数)

Principiul satanic în suferință :
個人の世界 2002-09-28 (8336 ヒット数)

Renunțarea :
個人の世界 2002-09-28 (9235 ヒット数)

Schimbarea la față a României : Capitolul II
個人の世界 2004-03-01 (8193 ヒット数)

Schimbarea la față a României : Capitolul III
個人の世界 2004-03-01 (8601 ヒット数)

Schimbarea la față a României : Capitolul IV
個人の世界 2004-03-01 (7854 ヒット数)

Schimbarea la față a României : Capitolul V
個人の世界 2004-03-01 (8862 ヒット数)

Schimbarea la față a României : Capitolul VI
個人の世界 2004-03-01 (7710 ヒット数)

Scurtă confesiune :
個人の世界 2012-11-20 (6324 ヒット数)

syllogismes de l'amertume :
個人の世界 2006-07-19 (6592 ヒット数)

プロファイル Emil Cioran

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.

Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.

Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".

Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.

Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.

După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.