頁: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
: 詩 2005-10-15 (6471 ヒット数)
De ce-ai plecat?
: 詩 2005-05-18 (10443 ヒット数)
De vorba cu diavolul
: 詩 2004-07-20 (8850 ヒット数)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu 詩 2003-06-17 (6401 ヒット数)
De vorbă cu mine însumi
: 詩 2005-10-31 (7424 ヒット数)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-Samurcaș 詩 2003-01-15 (5685 ヒット数)
Ecce homo
: 詩 2004-07-20 (6154 ヒット数)
Echinox de toamnă
: 詩 2005-10-15 (11165 ヒット数)
Epilog
: lui Nicu Herăscu 詩 2005-05-01 (7731 ヒット数)
Epilog sentimental
: 詩 2005-04-10 (7386 ヒット数)
Fapt divers
: 詩 2005-10-31 (6181 ヒット数)
Fetița din Făgădău
: 詩 2003-06-05 (6976 ヒット数)
Glasul morilor
: 詩 2005-10-31 (6421 ヒット数)
Götterdämmerung
: 詩 2005-10-31 (8535 ヒット数)
Hodie mihi, cras tibi
: 詩 2002-12-15 (6677 ヒット数)
Împăcare postumă
: 詩 2005-10-31 (6311 ヒット数)
În așteptare
: 詩 2005-10-15 (9861 ヒット数)
În cinstea celei care a plecat
: 詩 2005-06-16 (6187 ヒット数)
În loc de prefață
: 詩 2005-02-05 (9134 ヒット数)
În orașul cu trei sute de biserici
: 詩 2004-11-20 (5969 ヒット数)
În templul liniștii
: 詩 2006-06-29 (6457 ヒット数)
Într-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) 詩 2005-12-14 (6560 ヒット数)
Isprava toamnei
: 詩 2006-06-29 (10680 ヒット数)
Litanii pentru miezul nopții
: 詩 2004-11-20 (6182 ヒット数)
Moartea amanților
: 詩 2006-06-29 (7198 ヒット数)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere 詩 2004-07-17 (5671 ヒット数)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius 詩 2006-10-14 (10422 ヒット数)
Multașteptatei
: 詩 2004-11-20 (10966 ヒット数)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930) 詩 2004-10-14 (5803 ヒット数)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915 詩 2006-05-22 (5604 ヒット数)
Nocturnă
: 詩 2005-06-08 (11197 ヒット数)
Nu sunt ce par a fi
: 詩 2002-09-24 (6234 ヒット数)
Odeletă
: 詩 2005-04-28 (6982 ヒット数)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu 詩 2009-07-31 (10470 ヒット数)
Papusa automata
: 詩 2005-05-11 (13832 ヒット数)
Pășește-ncet
: 詩 2004-09-19 (7755 ヒット数)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-Mihăiești 詩 2009-04-21 (7172 ヒット数)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank 詩 2006-03-22 (12019 ヒット数)
Pe malul Oltului
: 詩 2004-11-20 (6233 ヒット数)
Peisaj umed
: 詩 2009-04-25 (8296 ヒット数)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936) 詩 2009-12-06 (4540 ヒット数)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936) 詩 2002-10-06 (6952 ヒット数)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936) 詩 2009-12-06 (6259 ヒット数)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu 詩 2003-06-17 (5409 ヒット数)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) 詩 2005-12-14 (5310 ヒット数)
Quiproquo
: 詩 2004-11-20 (5341 ヒット数)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936) 詩 2009-12-06 (7172 ヒット数)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
: 詩 2005-04-10 (5547 ヒット数)
Rânduri pentru întregirea mea
: 詩 2005-04-10 (5024 ヒット数)
Rânduri pentru Moș Crăciun
: 詩 2006-05-22 (15657 ヒット数)
頁: 4 : 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
|
プロファイル Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|