頁: 2 : 1
A fost odat’...
: 詩 2005-05-20 (9869 ヒット数)
A murit...
: 詩 2003-05-29 (9068 ヒット数)
Acasă
: 詩 2005-12-07 (13147 ヒット数)
Aducerile-aminte
: 詩 2005-06-24 (11775 ヒット数)
Aeternitas
: 詩 2005-10-14 (9119 ヒット数)
Agonie
: 詩 2005-09-06 (9338 ヒット数)
Am fost...
: 詩 2003-05-29 (10789 ヒット数)
Amurg
: 詩 2005-10-14 (24477 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (17032 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (9518 ヒット数)
Apus
: 詩 2005-10-14 (13280 ヒット数)
Asfințit
: 詩 2005-10-14 (12773 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10434 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10507 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (11001 ヒット数)
Atunci
: 詩 2005-12-07 (9461 ヒット数)
Bătrâni
: 詩 2005-12-07 (15651 ヒット数)
Cade-o lumină
: 詩 2005-06-24 (9263 ヒット数)
Cain
: 詩 2005-12-07 (8891 ヒット数)
Cântă moartea
: 詩 2005-12-07 (13100 ヒット数)
Cântec
: 詩 2005-12-07 (12880 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (24082 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8250 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8852 ヒット数)
Cântecele mele
: 詩 2005-12-07 (10047 ヒット数)
Cărbunii
: 詩 2009-10-11 (10843 ヒット数)
Ceahläul
: 詩 2002-10-23 (10526 ヒット数)
Cetind pe Baudelaire
: 詩 2013-03-21 (6581 ヒット数)
Chemare
: 詩 2006-05-16 (8532 ヒット数)
Clăcașii
: 詩 2008-02-07 (15090 ヒット数)
Coboară toamna...
: 詩 2006-05-16 (30938 ヒット数)
Cosașul
: 詩 2009-10-13 (9888 ヒット数)
Craciunul copiilor
: 詩 2004-10-05 (24813 ヒット数)
Dăscălița
: poezii pentru copii 詩 2005-09-25 (26524 ヒット数)
Dascălul
: 詩 2009-10-11 (10477 ヒット数)
De demult...
: 詩 2006-05-16 (25477 ヒット数)
Departe
: 詩 2009-10-12 (10588 ヒット数)
Din larg
: 詩 2010-04-28 (9875 ヒット数)
Doina
: 詩 2008-11-12 (33659 ヒット数)
Dorinta
: 詩 2002-12-06 (12860 ヒット数)
E sărbătoare
: 詩 2008-02-07 (10304 ヒット数)
Eu știu un basm
: 詩 2009-10-11 (8014 ヒット数)
Fără țară
: 詩 2009-10-21 (9963 ヒット数)
Fată mare
: 詩 2002-10-23 (9343 ヒット数)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 詩 2005-07-16 (7904 ヒット数)
Graiul pâinii
: 詩 2009-10-13 (7865 ヒット数)
În mine câteodată
: 詩 2009-10-26 (9322 ヒット数)
頁: 2 : 1 |
|

|
|
|
プロファイル Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|