頁: 2 : 1
A fost odat’...
: 詩 2005-05-20 (9825 ヒット数)
A murit...
: 詩 2003-05-29 (9002 ヒット数)
Acasă
: 詩 2005-12-07 (13087 ヒット数)
Aducerile-aminte
: 詩 2005-06-24 (11727 ヒット数)
Aeternitas
: 詩 2005-10-14 (9065 ヒット数)
Agonie
: 詩 2005-09-06 (9258 ヒット数)
Am fost...
: 詩 2003-05-29 (10730 ヒット数)
Amurg
: 詩 2005-10-14 (24418 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (16957 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (9449 ヒット数)
Apus
: 詩 2005-10-14 (13204 ヒット数)
Asfințit
: 詩 2005-10-14 (12729 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10378 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10454 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10956 ヒット数)
Atunci
: 詩 2005-12-07 (9400 ヒット数)
Bătrâni
: 詩 2005-12-07 (15600 ヒット数)
Cade-o lumină
: 詩 2005-06-24 (9207 ヒット数)
Cain
: 詩 2005-12-07 (8822 ヒット数)
Cântă moartea
: 詩 2005-12-07 (13042 ヒット数)
Cântec
: 詩 2005-12-07 (12813 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (23911 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8197 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8797 ヒット数)
Cântecele mele
: 詩 2005-12-07 (9998 ヒット数)
Cărbunii
: 詩 2009-10-11 (10779 ヒット数)
Ceahläul
: 詩 2002-10-23 (10450 ヒット数)
Cetind pe Baudelaire
: 詩 2013-03-21 (6530 ヒット数)
Chemare
: 詩 2006-05-16 (8446 ヒット数)
Clăcașii
: 詩 2008-02-07 (15044 ヒット数)
Coboară toamna...
: 詩 2006-05-16 (30855 ヒット数)
Cosașul
: 詩 2009-10-13 (9840 ヒット数)
Craciunul copiilor
: 詩 2004-10-05 (24752 ヒット数)
Dăscălița
: poezii pentru copii 詩 2005-09-25 (26466 ヒット数)
Dascălul
: 詩 2009-10-11 (10405 ヒット数)
De demult...
: 詩 2006-05-16 (25393 ヒット数)
Departe
: 詩 2009-10-12 (10503 ヒット数)
Din larg
: 詩 2010-04-28 (9816 ヒット数)
Doina
: 詩 2008-11-12 (33540 ヒット数)
Dorinta
: 詩 2002-12-06 (12770 ヒット数)
E sărbătoare
: 詩 2008-02-07 (10263 ヒット数)
Eu știu un basm
: 詩 2009-10-11 (7979 ヒット数)
Fără țară
: 詩 2009-10-21 (9906 ヒット数)
Fată mare
: 詩 2002-10-23 (9285 ヒット数)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 詩 2005-07-16 (7849 ヒット数)
Graiul pâinii
: 詩 2009-10-13 (7823 ヒット数)
În mine câteodată
: 詩 2009-10-26 (9282 ヒット数)
頁: 2 : 1 |
|

|
|
|
プロファイル Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|