会員のコメント
agonia japanese v3 |
Agonia.net | ポリシー | Mission | お問い合わせ | 会員登録 | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 詩 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
![]()
Romanian Spell-Checker ![]() お問い合わせ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-04 | [この作品をこのようにご覧ください romana] | 次の方が提供されました Bot Eugen Iulian
Visasem că sunt un animal singur.
Că toți cei ai mei, cei cu ochiul galben pe spinare, ah, pieriseră, și singur, făr` de logodnică, pradă îngenuncheam roțile în strălucirea capetelor alăptate de săgeți. Ah, tu, cuvântule, pentru nimenea spus! Doi-trei, patru-cinci m-au încolțit cât mai sunt, există, este. Sigur este, cade soarele la apus pe el. Să mai fiu, dar de ce? Liniștea unui ochi galben pe spinare și nasul umed din care răsare verdele firului de lumină l-aș mai ține un timp, dar de ce? Ultimul sunt dintre cei ca mine, dintre cei care au dat luminii sân. Văd ochi sugând, apoi nu mai văd nimica. Sunt un animal atât de singur încât, semănând cu 1, nu mai sunt... Apoi, mă trezisem.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 | ![]() | |||||||
![]() |
許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー