頁: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
:
 詩 2005-10-15 (5848 ヒット数)
De ce-ai plecat?
:
詩 2005-05-18 (9858 ヒット数)
De vorba cu diavolul
:
詩 2004-07-20 (7709 ヒット数)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu
詩 2003-06-17 (5812 ヒット数)
De vorbă cu mine însumi
:
詩 2005-10-31 (6778 ヒット数)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-Samurcaș
詩 2003-01-15 (5167 ヒット数)
Ecce homo
:
詩 2004-07-20 (5550 ヒット数)
Echinox de toamnă
:
詩 2005-10-15 (10225 ヒット数)
Epilog
: lui Nicu Herăscu
詩 2005-05-01 (7124 ヒット数)
Epilog sentimental
:
詩 2005-04-10 (6764 ヒット数)
Fapt divers
:
詩 2005-10-31 (5568 ヒット数)
Fetița din Făgădău
:
詩 2003-06-05 (6397 ヒット数)
Glasul morilor
:
詩 2005-10-31 (5846 ヒット数)
Götterdämmerung
:
詩 2005-10-31 (7897 ヒット数)
Hodie mihi, cras tibi
:
詩 2002-12-15 (6066 ヒット数)
Împăcare postumă
:
詩 2005-10-31 (5726 ヒット数)
În așteptare
:
詩 2005-10-15 (9272 ヒット数)
În cinstea celei care a plecat
:
詩 2005-06-16 (5603 ヒット数)
În loc de prefață
:
詩 2005-02-05 (8529 ヒット数)
În orașul cu trei sute de biserici
:
詩 2004-11-20 (5410 ヒット数)
În templul liniștii
:
詩 2006-06-29 (5899 ヒット数)
Într-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913)
詩 2005-12-14 (5977 ヒット数)
Isprava toamnei
:
詩 2006-06-29 (9997 ヒット数)
Litanii pentru miezul nopții
:
詩 2004-11-20 (5619 ヒット数)
Moartea amanților
:
詩 2006-06-29 (6581 ヒット数)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere
詩 2004-07-17 (5135 ヒット数)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius
詩 2006-10-14 (9789 ヒット数)
Multașteptatei
:
詩 2004-11-20 (10340 ヒット数)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930)
詩 2004-10-14 (5131 ヒット数)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915
詩 2006-05-22 (4997 ヒット数)
Nocturnă
:
詩 2005-06-08 (10616 ヒット数)
Nu sunt ce par a fi
:
詩 2002-09-24 (5664 ヒット数)
Odeletă
:
詩 2005-04-28 (6278 ヒット数)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu
詩 2009-07-31 (9827 ヒット数)
Papusa automata
:
詩 2005-05-11 (13113 ヒット数)
Pășește-ncet
:
詩 2004-09-19 (7153 ヒット数)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-Mihăiești
詩 2009-04-21 (6550 ヒット数)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank
詩 2006-03-22 (11389 ヒット数)
Pe malul Oltului
:
詩 2004-11-20 (5653 ヒット数)
Peisaj umed
:
詩 2009-04-25 (7475 ヒット数)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936)
詩 2009-12-06 (3988 ヒット数)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936)
詩 2002-10-06 (6328 ヒット数)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936)
詩 2009-12-06 (5699 ヒット数)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu
詩 2003-06-17 (4835 ヒット数)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913)
詩 2005-12-14 (4740 ヒット数)
Quiproquo
:
詩 2004-11-20 (4759 ヒット数)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936)
詩 2009-12-06 (6601 ヒット数)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
:
詩 2005-04-10 (4983 ヒット数)
Rânduri pentru întregirea mea
:
詩 2005-04-10 (4462 ヒット数)
Rânduri pentru Moș Crăciun
:
詩 2006-05-22 (15010 ヒット数)
頁: 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
プロファイル Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|
推薦された作品
