頁: 2 : 1
A fost odat’...
: 詩 2005-05-20 (9937 ヒット数)
A murit...
: 詩 2003-05-29 (9162 ヒット数)
Acasă
: 詩 2005-12-07 (13234 ヒット数)
Aducerile-aminte
: 詩 2005-06-24 (11841 ヒット数)
Aeternitas
: 詩 2005-10-14 (9201 ヒット数)
Agonie
: 詩 2005-09-06 (9458 ヒット数)
Am fost...
: 詩 2003-05-29 (10874 ヒット数)
Amurg
: 詩 2005-10-14 (24583 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (17148 ヒット数)
Apostolul
: 詩 2005-10-14 (9609 ヒット数)
Apus
: 詩 2005-10-14 (13415 ヒット数)
Asfințit
: 詩 2005-10-14 (12856 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10523 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (10577 ヒット数)
Așteptare
: 詩 2005-10-14 (11076 ヒット数)
Atunci
: 詩 2005-12-07 (9560 ヒット数)
Bătrâni
: 詩 2005-12-07 (15728 ヒット数)
Cade-o lumină
: 詩 2005-06-24 (9330 ヒット数)
Cain
: 詩 2005-12-07 (9004 ヒット数)
Cântă moartea
: 詩 2005-12-07 (13186 ヒット数)
Cântec
: 詩 2005-12-07 (12986 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (24377 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8368 ヒット数)
Cântece
: 詩 2005-12-07 (8936 ヒット数)
Cântecele mele
: 詩 2005-12-07 (10128 ヒット数)
Cărbunii
: 詩 2009-10-11 (10933 ヒット数)
Ceahläul
: 詩 2002-10-23 (10637 ヒット数)
Cetind pe Baudelaire
: 詩 2013-03-21 (6647 ヒット数)
Chemare
: 詩 2006-05-16 (8655 ヒット数)
Clăcașii
: 詩 2008-02-07 (15196 ヒット数)
Coboară toamna...
: 詩 2006-05-16 (31125 ヒット数)
Cosașul
: 詩 2009-10-13 (9970 ヒット数)
Craciunul copiilor
: 詩 2004-10-05 (24943 ヒット数)
Dăscălița
: poezii pentru copii 詩 2005-09-25 (26618 ヒット数)
Dascălul
: 詩 2009-10-11 (10561 ヒット数)
De demult...
: 詩 2006-05-16 (25578 ヒット数)
Departe
: 詩 2009-10-12 (10706 ヒット数)
Din larg
: 詩 2010-04-28 (9938 ヒット数)
Doina
: 詩 2008-11-12 (33799 ヒット数)
Dorinta
: 詩 2002-12-06 (12986 ヒット数)
E sărbătoare
: 詩 2008-02-07 (10380 ヒット数)
Eu știu un basm
: 詩 2009-10-11 (8082 ヒット数)
Fără țară
: 詩 2009-10-21 (10040 ヒット数)
Fată mare
: 詩 2002-10-23 (9423 ヒット数)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 詩 2005-07-16 (8008 ヒット数)
Graiul pâinii
: 詩 2009-10-13 (7937 ヒット数)
În mine câteodată
: 詩 2009-10-26 (9390 ヒット数)
頁: 2 : 1 |
|

|
|
|
プロファイル Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|