agonia
japanese

v3
 

Agonia.net | ポリシー | Mission お問い合わせ | 会員登録
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Dimitrie Bolintineanu[Dimitrie_Bolintineanu]

 
  Dimitrie_Bolintineanu

住所: Bolintin-Vale (București)
母国語 母国語


プロファイル Dimitrie Bolintineanu

個人的ホームページ Dimitrie Bolintineanu


 
この作家のリンク : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 この作家の作品集:

最近投稿された作品

(62)

最近投稿された作品

コメント:

図書館の中の作品:

頁: 2 : 1

Cahul :
詩 2005-10-19 (6324 ヒット数)

Călugărenii :
詩 2005-10-19 (5404 ヒット数)

Cântec :
詩 2005-10-19 (5711 ヒット数)

Cântec :
詩 2005-10-19 (5414 ヒット数)

Cântec național :
詩 2005-12-02 (5489 ヒット数)

Cântece și sărutări :
詩 2005-12-02 (5289 ヒット数)

Căpitanul de vânători :
詩 2006-08-26 (5066 ヒット数)

Căprița de aur :
詩 2006-08-26 (4997 ヒット数)

Cea de pe urmă noapte a lui Mihai cel mare :
詩 2005-12-02 (14765 ヒット数)

Cetatea Albă : (Akerman)
詩 2005-12-02 (5941 ヒット数)

Codrul Cosminului :
詩 2005-12-02 (8756 ヒット数)

Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul :
詩 2005-04-05 (5224 ヒット数)

Consiliul secret :
詩 2005-12-02 (5144 ヒット数)

Copilașii :
詩 2005-12-02 (5168 ヒット数)

Copilul din casă :
詩 2005-12-02 (6209 ヒット数)

Cornul lui Sas :
詩 2005-12-02 (5423 ヒット数)

Cupa lui Ștefan : legendă istorică
詩 2004-03-02 (7941 ヒット数)

Deșertul :
詩 2006-08-26 (5164 ヒット数)

Domnul Mavrogheni : legendă istorică
詩 2004-03-02 (6294 ヒット数)

Dromichete :
詩 2006-04-19 (5575 ヒット数)

Dumbrava Roșie :
詩 2010-01-17 (9322 ヒット数)

Elegie la o tânără fată :
詩 2006-04-19 (5963 ヒット数)

Fata de la Cozia : legendă istorică
詩 2004-03-02 (8803 ヒット数)

Fata popii :
詩 2005-03-04 (8145 ヒット数)

Fluturașul :
詩 2010-03-05 (9926 ヒット数)

Întoarcerea lui Mihai :
詩 2005-04-09 (5540 ヒット数)

Invocație :
詩 2009-07-12 (3942 ヒット数)

La o viorică :
詩 2010-01-23 (6289 ヒット数)

La România :
詩 2009-11-25 (4756 ヒット数)

Lui Alecsandri : 07.08.2004
詩 2004-08-07 (5257 ヒット数)

Mărioara : legendă istorică
詩 2004-03-02 (7023 ヒット数)

Mihai pădurarul :
詩 2009-01-27 (4863 ヒット数)

Mihai și călăul :
詩 2009-07-14 (7581 ヒット数)

Mihnea și baba :
詩 2005-04-05 (9643 ヒット数)

Mircea cel mare și solii :
詩 2009-01-27 (7833 ヒット数)

Mircea la bătaie :
詩 2009-01-27 (4787 ヒット数)

Mireasa mormântului :
詩 2004-03-02 (6437 ヒット数)

Moartea lui Mihai Viteazul :
詩 2003-10-30 (11336 ヒット数)

Monastirea Putna :
詩 2005-07-19 (5817 ヒット数)

Muma lui Ștefan cel Mare :
詩 2005-09-06 (197085 ヒット数)

Muma tânără :
詩 2009-11-25 (4729 ヒット数)

Năvala lui Þepeș :
詩 2009-01-27 (4896 ヒット数)

O fată tânără pe patul morții :
詩 2005-04-05 (9683 ヒット数)

Se scaldă :
詩 2005-12-08 (4762 ヒット数)

Singuratatea :
詩 2005-06-21 (6851 ヒット数)

Ștefan la moarte :
詩 2009-01-27 (4819 ヒット数)

Un ostaș român închis peste Dunăre :
詩 2009-01-27 (4410 ヒット数)

Visul lui Ștefan cel Mare :
詩 2009-01-27 (12121 ヒット数)

Ziua bună la țară :
詩 2009-11-25 (4122 ヒット数)


頁: 2 : 1





プロファイル Dimitrie Bolintineanu

Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat.

Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji.

Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul morții", prezentată elogios de Ion Heliade Rădulescu (și invocată mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii), a jucat probabil un rol decisiv. Poemul "O fată tânără pe patul morții" era o imitație după "La jeune captive" ("Tânăra prizonieră") de André Chénier, și a fost publicat în "Curier de ambe sexe".

La fel ca alți pașoptiști, tânărul nu se trudi prea mult să intre în grațiile principelui. Inima îl trăgea mai curând spre lumea care „va să vină". Cooptat în Frăția și în Asociația literară, a adoptat rapid mentalitatea de carbonar.

În acel timp se formase în București Asociația literară, sprijinită de frații Alexandru și Ștefan Golescu care trimiseră pe la sfârșitul anului 1845 pe Bolintineanu la Paris. Plecat la Paris în 1845, cu o bursă din partea Asociației literare, audiază și el cursurile lui Jules Michelet, Edgar Quinet și Adam Mickiewicz. Nu trăiește decât pentru Revoluția pe care o presimte. Când aceasta izbucni la Paris, în februarie 1848, tinerii studioși hotărâră să se întoarcă în țară. Conjurații îi dădură un rol de prim-ordin, acela de a stabili contacte cu revoluționarii din Bucovina, ceea ce poetul nu putu să facă. Aga poliției, Ion Manu, îl „mirosise" și, refuzându-i pașaportul pentru Moldova, îl amenințase cu un arest la „mănăstire". Ar fi avut, poate, parte de el, dacă nu izbucnea revoluția...

Și la 1848 revoluția a adus o explozie gazetărească. Dacă C.A. Rosetti scosese, imediat după izbândă, "Pruncul român", Bolintineanu conduce (de la 19 iulie la 11 septembrie) "Poporul suveran". Era o foaie mică, de patru pagini, cu doar două coloane pe fiecare față, dar redactorul-șef avea proiecte mari. Ar fi vrut să tipăreasca un „jurnal al intereselor democratice și al progresului social", pe potriva modelului francez - Le Peuple souverain.

Izbucnind revoluția din 1848, reveni în țară și redactă împreună cu Nicolae Bălcescu, Cezar Bolliac ș. a. "Poporul suveran", dar - căzând revoluția - a fost exilat și se duse în Transilvania, apoi la Constantinopol și în fine la Paris ca să-și continue studiile întrerupte.

Pe la 1855 domnul Grigore Ghica i-a oferit o catedră de literatură română la Iași, dar Poarta nu i-a permis intrarea în țară și atunci a făcut călătorii prin Palestina, Egipt, Siria, Macedonia, descriindu-le toate în publicațiuni diverse care cuprind adesea pagini pline de interes și scrise cu multă căldură.

Întorcându-se în țară la 1859, intră în politică și deveni ministru de externe, culte și instrucțiune publică. Prin stăruințele lui, ale lui Costache Negri și ale lui V. A. Urechia se înființează primele școli la românii macedoneni.

Pe la 1866 se retrase din viața politică, ocupându-se cu literatura, publicând drame în proză și în versuri, poezii epice, satirice, dar ducând o existență foarte nenorocită. De aceea nu după multă vreme se îmbolnăvi rău. Părăsit de toți își puse biblioteca la loterie și fu câștigată de Vasile Alecsandri și Costache Negri, care i-o lăsară drept mângâiere. Atunci, în urma intervenției unor amici, fu așezat la spitalul Pantelimon, unde muri, după scurtă vreme și fu îngropat în satul natal, fără nici o pompă, de câțiva amici personali, căci toată lumea uitase pe acest poet entuziast și patriot.




poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii 文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 poezii
poezii
poezii  検索  Agonia.Net  

許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!